ciumpei

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ciump + sufixul -ei.

Pronunție

  • AFI: /ʧumˈpej/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciumpei
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciumpei ciumpeie
Articulat ciumpeiul ciumpeiele
Genitiv-Dativ ciumpeiului ciumpeielor
Vocativ ciumpeiule ciumpeielor
  1. unealtă de dogărie cu care se prelucrează cercurile de lemn.


Traduceri

Referințe