ciuntire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a ciunti.

Pronunție

  • AFI: /ʧjun'ti.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciuntire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciuntire ciuntiri
Articulat ciuntirea ciuntirile
Genitiv-Dativ ciuntirii ciuntirilor
Vocativ ciuntire ciuntirilor
  1. acțiunea de a ciunti; ciuntitură.


Traduceri

Anagrame

Referințe