curtean

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din curte + sufixul -ean.

Pronunție

  • AFI: /kur'te̯an/


Substantiv


Declinarea substantivului
curtean
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curtean curteni
Articulat curteanul curtenii
Genitiv-Dativ curteanului curtenilor
Vocativ curteanule curtenilor
  1. persoană care îndeplinea o anumită slujbă la curtea unui monarh sau care făcea parte din suita unui suveran.
  2. (înv.) oștean care depindea de o curte domnească, prestând unele slujbe și bucurându-se de anumite privilegii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe