ciuruială

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a ciurui + sufixul -eală.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
ciuruială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciuruială ciuruieli
Articulat ciuruiala ciuruielile
Genitiv-Dativ ciuruielii ciuruielilor
Vocativ ciuruială ciuruielilor
  1. faptul de a ciurui; (concr.) corpuri străine care se separă de rest după ciuruire.


Traduceri

Referințe