clădărie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cladă + sufixul -ărie.

Pronunție

  • AFI: /klə.də'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
clădărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clădărie clădării
Articulat clădăria clădăriile
Genitiv-Dativ clădăriei clădăriilor
Vocativ clădărie clădăriilor
  1. (pop.) grămadă mare de lucruri disparate, puse la întâmplare unele peste altele; clădăraie.


Traduceri

Anagrame

Referințe