clăditoare

română

Etimologie

Din clăditor.

Pronunție

• AFI: /klə.di'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului clăditoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clăditoare	clăditoare
Articulat	clăditoarea	clăditoarele
Genitiv-Dativ	clăditoarei	clăditoarelor
Vocativ	clăditoareo	clăditoarelor

1. (rar) persoană care clădește; (p.ext.) întemeietoare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• declarațio

Referințe

• DEX '98 via DEX online