clătită

română

Etimologie

Din clătit.

Pronunție

• AFI: /klə'ti.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului clătită
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clătită	clătite
Articulat	clătita	clătitele
Genitiv-Dativ	clătitei	clătitelor
Vocativ	clătito	clătitelor

1. un fel de plăcintă subțire prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, marmeladă, brânză sau legume și apoi rulată.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online