clichet
română
Etimologie
Din franceză cliquet.
Pronunție
- AFI: /kli'ket/
Substantiv
| Declinarea substantivului clichet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clichet | clichete |
| Articulat | clichetul | clichetele |
| Genitiv-Dativ | clichetului | clichetelor |
| Vocativ | clichetule | clichetelor |
- organ de mașină în formă de bară scurtă articulată la un capăt, iar cu celălalt capăt astfel profilat încât să împiedice rotirea într-un anumit sens a unei roți dințate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online