clorurație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză chloruration.

Pronunție

  • AFI: /klo.ru'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
clorurație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clorurație clorurații
Articulat clorurația clorurațiile
Genitiv-Dativ clorurației clorurațiilor
Vocativ clorurație clorurațiilor
  1. clorurare.


Traduceri

Anagrame

Referințe