clorurare
Etimologie
Din a clorura.
Pronunție
- AFI: /klo.ru'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului clorurare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clorurare | clorurări |
| Articulat | clorurarea | clorurările |
| Genitiv-Dativ | clorurării | clorurărilor |
| Vocativ | clorurare | clorurărilor |
- reacție chimică prin care se introduc unul sau mai mulți atomi de clor în molecula unui compus organic.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online