clu

română

Din franceză clou.

Declinarea substantivului clu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clu	cluuri
Articulat	cluul	cluurile
Genitiv-Dativ	cluului	cluurilor
Vocativ	cluule	cluurilor

(franțuzism) punct de atracție, de interes al unui spectacol, a unei acțiuni etc.