spectacol
Etimologie
Din franceză spectacle < latină spectaculum.
Pronunție
- AFI: /spekˈta.kol/
Substantiv
| Declinarea substantivului spectacol | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spectacol | spectacole |
| Articulat | spectacolul | spectacolele |
| Genitiv-Dativ | spectacolului | spectacolelor |
| Vocativ | spectacolule | spectacolelor |
- reprezentație (teatrală, cinematografică etc.).
- ansamblu de elemente, de lucruri, de fapte care atrag privirile sau atenția, care impresionează, care provoacă reacții.
Cuvinte derivate
Expresii
- A se da în spectacol = a atrage atenția printr-o purtare nepotrivită, a se face de râs
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online