coacăză
Aspect
Etimologie
Cuvânt autohton sau din latină *coccum.
Pronunție
- AFI: /'ko̯a.kə.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului coacăză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coacăză | coacăze |
| Articulat | coacăza | coacăzele |
| Genitiv-Dativ | coacăzei | coacăzelor |
| Vocativ | coacăzo | coacăzelor |
- fructul comestibil al coacăzului, în formă de bobițe roșii, cu gust acrișor, dispuse în ciorchini; pomușoară.
- Mănâncă coacăze.
Sinonime
- (reg.) dârmoz, drimoc, răzăchie, ribizli, rozinchină, strugurași (pl.), strugurei (pl.), strugure-spinos, (Bucov.) păltinele (pl.), (Mold. și Bucov.) pomușoară
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
fruct
|
|