cobalta

română

Etimologie

Din cobalt.

Pronunție

• AFI: /ko.bal'ta/

Verb

Conjugarea verbului cobalta
Infinitiv	a cobalta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	cobaltez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să cobalteze
Participiu	cobaltat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a acoperi cu un strat de cobalt suprafața unui obiect metalic.

Cuvinte derivate

• cobaltare
• cobaltat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• blocata
• cablato

Referințe

• DEX '98 via DEX online