metalic

română

Etimologie

Din italiană metallico < latină metallicus, franceză métallique.

Pronunție

• AFI: /me'ta.lik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului metalic
	Singular	Plural
Masculin	metalic	metalici
Feminin	metalică	metalice
Neutru	metalic	metalice

1. făcut din metal, de metal.
2. care are însușiri ca ale metalului, care are luciul sau culoarea metalului.
3. (despre sunete, zgomote) produs prin ciocnirea sau lovirea obiectelor de metal; cu rezonanță (ca) de metal.
4. (fig.) pătrunzător; aspru, strident, dur.

Cuvinte derivate

• polimetalic
• semimetalic

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• climate

Referințe

• DEX '98 via DEX online