cobuz
Etimologie
Din turcă kopuz, (învechit) kobuz.
Pronunție
- AFI: /ko'buz/
Substantiv
| Declinarea substantivului cobuz | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cobuz | cobuze |
| Articulat | cobuzul | cobuzele |
| Genitiv-Dativ | cobuzului | cobuzelor |
| Vocativ | cobuzule | cobuzelor |
- specie de fluier sau de caval.
- instrument muzical cu coarde asemănător cu lăuta.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online