cocârlă
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ko'kɨr.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cocârlă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cocârlă | cocârle |
| Articulat | cocârla | cocârlele |
| Genitiv-Dativ | cocârlei | cocârlelor |
| Vocativ | cocârlă | cocârlelor |
- mică ciupercă comestibilă, cu pălăria galbenă-roșcată, cu gust și cu miros de usturoi (Marasmius scorodonius).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online