coerență
Variante
Etimologie
Din latină cohaerentia, franceză cohérence.
Pronunție
- AFI: /ko.eˈren.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului coerență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coerență | coerențe |
| Articulat | coerența | coerențele |
| Genitiv-Dativ | coerenței | coerențelor |
| Vocativ | coerență | coerențelor |
- legătură strânsă (și armonioasă) între părțile sau elementele unui întreg.
- (fiz.) proprietatea mai multor unde de a avea aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online