cofleși

română

Etimologie

Formație expresivă sau din latină *conflexire („a încovoia”).

Pronunție

• AFI: /ko.fle'ʃi/

Verb

Conjugarea verbului se cofleși
Infinitiv	a se cofleși
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(pers. 3) se cofleșește
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să se cofleșească
Participiu	cofleșit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (pop.: despre fructe) a se muia, a se fleșcăi.

Sinonime

• fleșcăi, muia, terciui

Cuvinte derivate

• cofleșire

Traduceri

a se strica

engleză: soften (English), spoil (English), go bad (English) estoniană: halvaks minema (eesti), roiskuma (eesti) franceză: gâter (français) germană: verderben (Deutsch) greacă: αλλοιώνομαι (Ελληνικά) (alloiónomai), χαλάω (Ελληνικά) (chaláo), ξυνίζω (Ελληνικά) (xynízo), μπαγιατεύω (Ελληνικά) (bagiatévo) islandeză: skemmast (íslenska)

italiană: andare a male (italiano) neerlandeză: bederven (Nederlands) poloneză: psuć się (polski) portugheză: estragar-se (português) spaniolă: estropearse (español) suedeză: förfaras (svenska) turcă: bozulmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online