fleșcăi

română

Etimologie

Din fleașc.

Pronunție

• AFI: /fleʃ.kə'i/

Verb

Conjugarea verbului (se) fleșcăi
Infinitiv	a (se) fleșcăi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) fleșcăiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) fleșcăiască
Participiu	fleșcăit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc.
2. (v.refl.) (despre fructe) a se muia.
3. (fig.) (despre oameni) a se moleși.

Sinonime

• 2: se muia, terciui, cofleși
• 3: se moleși, vlăgui

Cuvinte derivate

• fleașc
• fleașcă
• fleșcăială
• fleșcăire
• fleșcăit

Traduceri

a produce un zgomot specific, umblând prin fleașcă

cehă: čvachtat (čeština) engleză: squelch (English) franceză: glouglouter (français) germană: quatschen (Deutsch) greacă: τσαλαβουτώ (Ελληνικά) (tsalavoutó)

italiană: fare cic ciac (italiano) poloneză: chlupać (polski) portugheză: chapinhar (português) spaniolă: chapotear (español) suedeză: slafsa (svenska)

a se muia

engleză: soften (English), spoil (English), go bad (English) estoniană: halvaks minema (eesti), roiskuma (eesti) franceză: gâter (français) germană: verderben (Deutsch) greacă: αλλοιώνομαι (Ελληνικά) (alloiónomai), χαλάω (Ελληνικά) (chaláo), ξυνίζω (Ελληνικά) (xynízo), μπαγιατεύω (Ελληνικά) (bagiatévo) islandeză: skemmast (íslenska)

italiană: andare a male (italiano) neerlandeză: bederven (Nederlands) poloneză: psuć się (polski) portugheză: estragar-se (português) spaniolă: estropearse (español) suedeză: förfaras (svenska) turcă: bozulmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online