încovoia
Aspect
Etimologie
Din slavă (veche) kovati „a făuri”.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ko.voˈja/
Verb
Conjugarea verbului (se) încovoia | |
Infinitiv | a (se) încovoia |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) încovoiez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) încovoieze |
Participiu | încovoiat |
Conjugare | I |
- (v.refl. tranz.) a face să devină sau a deveni curb; a (se) îndoi, a (se) arcui; (spec.) a (se) curba, a (se) deforma în urma unor apăsări exterioare.
- (v.refl.) (fig.) a se umili.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online