colindare

română

Etimologie

Din a colinda.

Pronunție

• AFI: /ko.lin'da.re/

Substantiv

Declinarea substantivului colindare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colindare	colindări
Articulat	colindarea	colindările
Genitiv-Dativ	colindării	colindărilor
Vocativ	colindare	colindărilor

1. acțiunea de a colinda.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• calendroi
• candorile
• canidelor
• decanilor
• leorcăind

Referințe

• DEX '98 via DEX online