complăcere
Aspect
Etimologie
Din a (se) complăcea.
Pronunție
- AFI: /kom.plə'ʧe.re/
Substantiv
Declinarea substantivului complăcere | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | complăcere | complăceri |
Articulat | complăcerea | complăcerile |
Genitiv-Dativ | complăcerii | complăcerilor |
Vocativ | complăcere | complăcerilor |
- (înv.) amabilitate, complezență.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online