complica

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză compliquer.

Pronunție

  • AFI: /kom.pliˈka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) complica
Infinitiv a (se) complica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) complic
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) complice
Participiu complicat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe