comuniune

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză communion < latină communio, communionis.

Pronunție

  • AFI: /ko.mu.niˈu.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
comuniune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ comuniune comuniuni
Articulat comuniunea comuniunile
Genitiv-Dativ comuniunii comuniunilor
Vocativ comuniune comuniunilor
  1. legătură puternică, unire strânsă.
  2. (bis.) împărtășanie, euharistie.


Traduceri

Referințe