comutativitate

română

Etimologie

Din comutativ + sufixul -itate.

Pronunție

• AFI: /ko.mu.ta.ti.vi'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului comutativitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	comutativitate	invariabil
Articulat	comutativitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	comutativității	invariabil
Vocativ	comutativitate	invariabil

1. proprietate a unei relații sau a unei operații matematice de a fi independentă de ordinea elementelor pe care le conține.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online