concertină

română

Etimologie

Din franceză concertina.

Pronunție

• AFI: /kon.ʧer'ti.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului concertină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	concertină	concertine
Articulat	concertina	concertinele
Genitiv-Dativ	concertinei	concertinelor
Vocativ	concertină	concertinelor

1. instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu fețele laterale hexagonale.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crâncenito
• concentrai

Referințe

• DEX '98 via DEX online