conducătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din conducător.

Pronunție

  • AFI: /kon.du.kə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
conducătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conducătoare conducătoare
Articulat conducătoarea conducătoarele
Genitiv-Dativ conducătoarei conducătoarelor
Vocativ conducătoareo conducătoarelor
  1. persoană sau organ care conduce un partid, o organizație, o instituție sau o întreprindere.


Traduceri

Anagrame

Referințe