conductor

română

Etimologie

Din franceză conducteur < latină conductor.

Pronunție

• AFI: /kon.duk'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului conductor
	Singular	Plural
Masculin	conductor	conductori
Feminin	conductoare	conductoare
Neutru	conductor	conductoare

1. care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică.

Cuvinte derivate

• electroconductor

Cuvinte compuse

• conductor electric

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului conductor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conductor	conductoare
Articulat	conductorul	conductoarele
Genitiv-Dativ	conductorului	conductoarelor
Vocativ	conductorule	conductoarelor

1. corp sau material care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului conductor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conductor	conductori
Articulat	conductorul	conductorii
Genitiv-Dativ	conductorului	conductorilor
Vocativ	conductorule	conductorilor

1. funcționar la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele.
2. (rar) vatman; șofer.
3. supraveghetor și diriguitor al unei echipe de lucrători; șef de echipă.
4. (înv.) călăuză.

Cuvinte derivate

• conductoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online