conduplicație

română

Variante

• conduplicațiune

Etimologie

Din franceză conduplication.

Pronunție

• AFI: /kon.du.pli'ka.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului conduplicație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conduplicație	conduplicații
Articulat	conduplicația	conduplicațiile
Genitiv-Dativ	conduplicației	conduplicațiilor
Vocativ	conduplicație	conduplicațiilor

1. (bot.) stare a unui organ conduplicat.
2. (ret.) repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze.

Cuvinte apropiate

• conduplicat

Vezi și

• duplicare

Traduceri

starea unui organ conduplicat

engleză: conduplication (English)

franceză: conduplication (français) f.

Anagrame

• conduplicatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online