confisca

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză confisquer < latină confiscare.

Pronunție

  • AFI: /kon.fis'ka/


Verb


Conjugarea verbului
confisca
Infinitiv a confisca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
confisc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să confiște
Participiu confiscat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lua de la cineva un bun, fără despăgubire, pe temeiul unei hotărâri judecătorești sau în urma dispoziției unei autorități.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe