conorășean

română

Etimologie

Din con- + orășean.

Pronunție

• AFI: /ko.no.rəˈʃe̯an/

Substantiv

Declinarea substantivului conorășean
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conorășean	conorășeni
Articulat	conorășeanul	conorășenii
Genitiv-Dativ	conorășeanului	conorășenilor
Vocativ	conorășeanule	conorășenilor

1. (rar) concitadin.

Cuvinte derivate

• conorășeană

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online