Sari la conținut

concitadin

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din italiană concitadino.

Pronunție

  • AFI: /kon.ʧi.taˈdin/


Substantiv


Declinarea substantivului
concitadin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ concitadin concitadini
Articulat concitadinul concitadinii
Genitiv-Dativ concitadinului concitadinilor
Vocativ concitadinule concitadinilor
  1. persoană considerată în raport cu alta care locuiește în același oraș cu ea; (rar) conorășean.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe