consignatar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză consignataire.

Pronunție

  • AFI: /kon.sig.na'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
consignatar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ consignatar consignatari
Articulat consignatarul consignatarii
Genitiv-Dativ consignatarului consignatarilor
Vocativ consignatarule consignatarilor
  1. persoană care primește în consignație.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe