consignatară

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din consignatar.

Pronunție

  • AFI: /kon.sig.na'ta.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
consignatară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ consignatară consignatare
Articulat consignatara consignatarele
Genitiv-Dativ consignatarei consignatarelor
Vocativ consignataro consignatarelor
  1. persoană care primește în consignație.


Traduceri

Referințe