consuetudine

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină consuetudo, consuetudinis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
consuetudine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ consuetudine consuetudini
Articulat consuetudinea consuetudinile
Genitiv-Dativ consuetudinii consuetudinilor
Vocativ consuetudine consuetudinilor
  1. (livr.) obișnuință, obicei, deprindere.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe