contentație

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină contentatio.

Pronunție

  • AFI: /kon.ten'ta.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
contentație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contentație contentații
Articulat contentația contentațiile
Dativ-Genitiv contentației contentațiilor
Vocativ contentație contentațiilor
  1. (latinism) mulțumire, satisfacție.


Traduceri

Referințe