contentație

română

Etimologie

Din latină contentatio.

Pronunție

• AFI: /kon.ten'ta.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului contentație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	contentație	contentații
Articulat	contentația	contentațiile
Genitiv-Dativ	contentației	contentațiilor
Vocativ	contentație	contentațiilor

1. (latinism) mulțumire, satisfacție.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online