contestare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a contesta.

Pronunție

  • AFI: /kon.tes'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
contestare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contestare contestări
Articulat contestarea contestările
Genitiv-Dativ contestării contestărilor
Vocativ contestare contestărilor
  1. acțiunea de a contesta și rezultatul ei; tăgăduire, nerecunoaștere.


Traduceri

Anagrame

Referințe