contesta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză contester < latină contestari.

Pronunție

  • AFI: /kon.tes'ta/


Verb


Conjugarea verbului
contesta
Infinitiv a contesta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
contest
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să conteste
Participiu contestat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a nu recunoaște dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, existența sau necesitatea unui lucru; a tăgădui.
  2. (v.tranz.) a face o contestație.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe