copertină

română

Etimologie

Din italiană copertina.

Pronunție

• AFI: /ko.per'ti.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului copertină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	copertină	copertine
Articulat	copertina	copertinele
Genitiv-Dativ	copertinei	copertinelor
Vocativ	copertină	copertinelor

1. element de construcție cu suprafață plană, care acoperă de obicei intrarea într-o clădire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• caprotine
• antropice
• creponați
• entropica

Referințe

• DEX '98 via DEX online