corbușor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din corb + sufixul -ușor.

Pronunție

  • AFI: /kor.bu'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
corbușor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corbușor corbușori
Articulat corbușorul corbușorii
Genitiv-Dativ corbușorului corbușorilor
Vocativ corbușorule corbușorilor
  1. (rar) corbuleț.


Traduceri

Referințe