corium

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină corium.

Pronunție

  • AFI: /ˈko.ri.um/


Substantiv


Declinarea substantivului
corium
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corium coriumuri
Articulat coriumul coriumurile
Genitiv-Dativ coriumului coriumurilor
Vocativ coriumule coriumurilor
  1. strat de piele la animale cuprins între epidermă și stratul adipos subcutanat, format în cea mai mare parte dintr-un țesut conjunctiv și care, după o prelucrare corespunzătoare, se transformă în piele tăbăcită.


Traduceri

Referințe