cornățar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cornat + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /kor.nə'ʦar/


Substantiv


Declinarea substantivului
cornățar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cornățar cornățari
Articulat cornățarul cornățarii
Genitiv-Dativ cornățarului cornățarilor
Vocativ cornățarule cornățarilor
  1. insectă mică de apă, cu corpul scurt și lătăreț și cu picioarele dinainte în formă de cornițe (Naucoris cimicoides).


Traduceri

Anagrame

Referințe