Sari la conținut

corniță

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din coarnă + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /kor'ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
corniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corniță cornițe
Articulat cornița cornițele
Genitiv-Dativ corniței cornițelor
Vocativ corniță cornițelor
  1. varietate de struguri cu boabe negre-roșietice, asemănătoare cu coarna.


Traduceri

Etimologie

Din corn + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /kor'ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
corniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corniță cornițe
Articulat cornița cornițele
Genitiv-Dativ corniței cornițelor
Vocativ corniță cornițelor
  1. dispozitiv asemănător cu un scaun, având tăblia în forma de U, pe care se așează o roată de lemn când i se pun obezile.
  2. (la pl.) coarne mici (încă nedezvoltate) pe care le au unele animale.


Traduceri

Anagrame

Referințe