corturar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cort + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /kor.tu'rar/


Substantiv


Declinarea substantivului
corturar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corturar corturari
Articulat corturarul corturarii
Genitiv-Dativ corturarului corturarilor
Vocativ corturarule corturarilor
  1. țigan care locuiește în mod obișnuit în cort; țigan nomad.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe