corturară

română

Etimologie

Din corturar.

Pronunție

• AFI: /kor.tu'ra.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului corturară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corturară	corturare
Articulat	corturara	corturarele
Genitiv-Dativ	corturarei	corturarelor
Vocativ	corturaro	corturarelor

1. țigancă care locuiește în mod obișnuit în cort; țigancă nomadă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online