cotecior

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din coteț + sufixul -ior.

Pronunție

  • AFI: /ko.te'ʧjor/


Substantiv


Declinarea substantivului
cotecior
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotecior cotecioare
Articulat coteciorul cotecioarele
Genitiv-Dativ coteciorului cotecioarelor
Vocativ coteciorule cotecioarelor
  1. (rar) diminutiv al lui coteț.


Traduceri

Anagrame

Referințe