couru

De la Wikționar, dicționarul liber

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul courir („a fugi, a alerga”).

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
couru
Singular Plural
Masculin couru courus
Feminin courue courues
  1. vizitat, frecventat
    Ce spectacle est fort couru.
  2. (p.ext.) căutat
    Un prédicateur fort couru.
  3. cert, sigur

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din courir.

Verb

  1. forma de participiu trecut la masculin singular pentru courir.

Referințe