crăcușor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din crac + sufixul -ușor.

Pronunție

  • AFI: /krə.ku'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
crăcușor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crăcușor crăcușori
Articulat crăcușorul crăcușorii
Genitiv-Dativ crăcușorului crăcușorilor
Vocativ crăcușorule crăcușorilor
  1. diminutiv al lui crac.


Traduceri

Referințe