crăpăturică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din crăpătură + sufixul -ică.

Pronunție

  • AFI: /krə.pə.tu'ri.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
crăpăturică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crăpăturică crăpăturici
Articulat crăpăturica crăpăturicile
Genitiv-Dativ crăpăturicii crăpăturicilor
Vocativ crăpăturică crăpăturicilor
  1. (rar) diminutiv al lui crăpătură.


Traduceri

Referințe